Etichete

Un produs Blogger.
Navigation

Sarbatoarea Indragostitilor Dragobete 24 februarie, istoria calendarului ortodox



Cap de primăvară sau Logodnicul păsărilor Dragobete este fiul Dochiei, identificat cu Cupidon în mitologia romană şi Eros în mitologia greacă. În unele zone Dragobetele poartă numele de Năvalnicul, flăcău care ia minţile fetelor şi tinerelor femei. El a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume. Acum păsările încep să îşi facă cuiburi. Băieţii şi fetele trebuie să se întâlnească de Dragobete ca să rămână îndrăgostiţi tot anul. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau și fragiinfloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparți”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit „zburătorit”, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia „Dragobetele sărută fetele!”. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității. Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi alte boli.

Istoria calendarului ortodox

Inainte de intruparea Domnului existau doua calendare: unul al egiptenilor - de 365 zile si altul al romanilor, de 355 zile. Anual, ramanea o diferenta de timp de zece zile intre aceste doua calendare, si chiar intre fiecare dintre ele si calendarul solar. Imparatul roman Iuliu Cezar, in anul 46 i.Hr, aduce o indreptare a calendarului. Acest calendar, numit "calendarul iulian", a fost folosit de intreaga crestinatate, timp de 15 secole.

Pe 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, iar de atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".

In anul 1923, la un congres tinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotarat sa renunte la calendarul iulian si sa adopte calendarul gregorian. Mentionam ca data Pastilor se calculeaza si in prezent pe baza calendarului iulian. De aici neconcordanta cu data Sfintelor Pasti din Biserica Catolica.
Distribuie:

ADAUGA UN COMENTARIU:

0 comments: